Covată de ciupăit pruncul, început de sec. XX, zona etnografică Codru
În lumea satului tradițional mai toate obiceiurile și deprinderile noastre sociale, devenite cu timpul, firești, s-au impus cu dificultate, uneori trebuind să fie trecute prin filtrul igienizării magice și impuse ca toteme, cutume și interdicții. La fel s-a întâmplat...
Masă – dulap, început de sec. XX, zona etnografică Lăpuș
Masa cu săcrie sau cu ladă În Transilvania și în Maramureș, orice masă destinată servirii mâncării era prevăzută cu sertare sau măcar cu niște polițe, o...
Leagăn, sec. XX, zona etnografică Chioar
Haia, haia cu mama / Că mama te-a legână / Legânându-te pă tine / Doamne, mult lucru-mi rămâne / Și din casă și de-afară / Și de iarnă și de vară / Te leagân cu leagănu / Și te-alin cu cântecu. (Cântec de leagăn, Horitoarele de la Ieud) Mama, „începutul tuturor...
Zgardă scumpă, început de sec. XIX, zona etnografică Maramureș
Una dintre cele mai întâlnite podoabe din Maramureșul rural este zgarda, iar poate printre cele mai valoroase este zgarda scumpă. Situate într-un areal care definește azi preponderent esteticul, podoabele au făcut parte din viața oamenilor de când lumea, fiind...
Sărăriță, 1864, zona etnografică Chioar
Sărărița sau sălărița, cum i se mai spune, a fost un obiect foarte uzitat în casele oamenilor din Maramureș. Este binecunoscut faptul că sarea avea și are o importanță deosebită atât în alimentație, cât și din punct de vedere economic, dar și spiritual. Întrebuințată...
Cămașă de mireasă, început de sec. XX, zona etnografică Chioar
Alături de limbă, obiceiuri și tradiții, portul popular constituie o emblemă de recunoaștere, o marcă a identității etnice și un document cu valoare artistică și istorică, este blazonul său de noblețe. Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș deține o...
Farfurie decorativă supradimensionată, 2013, olar Cornel Sitar, zona etnografică Chioar
Centrul de olari din Baia Mare este unul dintre cele mai vechi din Transilvania, atestat documentar încă din a doua jumătate a secolului al XVI-lea. De-a lungul timpului, aici și-au desfășurat activitatea numeroși olari, dintre care unii au reușit să-și ducă faima în...
Bâte ciobănești, început de sec. XIX, zona etnografică Chioar
Când cineva spune bâtă ciobănească cu siguranță ne gândim în primul rând la o armă. Bâta ciobănească fără de care păcurarul nu pornea la drum era o armă capabilă să-l apere în cazul în care se întâlnea cu o fiară a pădurii: lup, urs sau șerpi veninoși. Tuturor ne...
Port tradițional ucrainean, mijloc de sec. XX, zona etnografică Maramureș
„În anii ’68, când ruşii au invadat Cehoslovacia, mergeam cu bunica acolo la cruce, sus, să ne rugăm să nu fie război şi frica cea mai mare a sătenilor a fost dintotdeauna frica de război pentru că îţi este luat bărbatul, îţi este luat fiul de acasă şi nu se ştie dacă...
Port tradițional femeiesc, început de sec. XX, zona etnografică Lăpuș
Pe firul meșteșugit al portului tradițional din Țara Lăpușului E vremea șezătorilor… e vremea de stat la gura sobei, de ascultat povești, de spus povești… E vremea în care focul arde în soba din casa de lemn a bunicilor, casă plină de căldură și dragoste....